brs-dress

Fii la curent cu Promotiile si ofertele BRS:

cauta
Cos de cumparaturi

 

In magazinul nostru au venit doua rochii albe din panza, realizate in Mehedinti. Sunt realizate pe panza de casa si cusute cu alb.

Croiala ne duce cu gandul la puritate, meditatie si natura. Am decis sa facem un shooting cu aceste doua rochii si le-am accesorizat cu inelele colorate realizate de Claudia Florentina, le gasiti aici si charms din colectia Vara Handmade by Laura Vargalui. 

 

Ca si vechime, curatorii ne-au spus ca au in jur de 50-60 de ani,

 

Camasa romaneasca de Mehedinti, de la canepa la panza din bumbac

 

In judeţul Mehedinţi, unde cultura cânepii a constituit o îndeletnicire importantă a femeii, până la începutul secolului al XX-lea, ţesătura destinată cămăşii era clin „tort” de cânepă în trecut. Inul, cultivat în măsură mai mică, servea numai ca băteală în urzeala de cânepă, pentru cămăşile ,,de sus”, din ţinuta de sărbătoare a femeii. Cu pătrunderea bumbacului în mediul rural, cele două fibre prelucrate în gospodărie, cânepă şi inul, au fost înlocuite treptat cu firul industrial de bumbac, răspândit în multiple calităţi, ceea ce a determinat marea varietate a pânzei folosite în aceste locuri. n zona de nord pânza are o consistenţă mai pronunţată, datorită nu numai firului mai gros de bumbac utilizat, ci şi sistemului de ţesătură practicat aici, pânza fiind năvădită în 4 iţe, dar ţesută în 2 iţe, „ca să iasă mai adunată”. Coborând spre Câmpia Dunării, găsim „pânza cu margini” sau „pânza învărgată”, mai subţire, care prezintă o variată suită de ciungi, tot albe, rezultate, fie din urzeală, fie din băteală, în care se introduc, din loc în loc, grupe de fire mai groase, pentru a realiza ornamentul de vărgi al pânzei.

In unele cazuri, aceste fire se încrucişează, realizându-se „pânza în cadreluri”. în zona de sud, datorită creşterii viermilor de mătase, se introduceau în ţesătură şi fire de borangic, care dădeau o nuanţă galbenă vărgilor.

Pânza se ţese în război orizontal — răspândit în sud-estul Europei — şi totdeauna în 2 iţe, ceea ce permite executarea cusăturii pe fir.

Cămaşa se croieşte în foi drepte (de cea 45 cm lăţime), respectându-se sisteme simple, de veche tradiţie. Grija pentru economia de material duce la o chibzuită împărţire a pânzei, din care se foloseşte, cu un calcul precis, şi cea mai mică bucăţică de ţesătură, fără risipă.

[ sursa : Arta populara din Mehedinti, P. Ciobanu, G.Stoica, E.Secosan, P.Ciobanu ]